viernes, 14 de marzo de 2014

Slujește - Sirve

 
 
 
Peste tot in Natură trăiește dorința de a sluji.
Vântul slujește, apa slujește.
Când găsești un lăstar, fii tu cel care il sădește !
Dacă observi o greșeală, fii tu cel care o corectează !
Iar dacă întâmpini sarcină pe care toată lumea o ocolește, asumă-ți tu angajamentul!
 Este o mare fericire când esti bun si sănătos, dar mai mare este fericirea dacă știi să slujesti.
Să nu crezi ca doar un mare serviciu are valoare !
 Există și bucuria micilor servicii, de exemplu când uzi grădina,
faci ordine intre carți sau piepteni părul ciufulit al unei fetițe.
Să nu crezi ca a sluji este munca oamenilor mici !
Și Dăruitorul Vietii si al Luminii, Dumnezeu, slujeste și cu drept L-am putea numi :

 EL, CARE SLUJESTE !

 Zilnic ne priveste mâinile si ne intreaba :
-Ai slujit azi ? Pe cine ? Oare un copac ? Un prieten ? Mama ?
Multumesc că mi-ai permis să te slujesc.
 
 
 
Gabriela Mistral (Chile) -Premiul Nobel pentru poezie
 
 
Toda naturaleza es un anhelo de servicio.
Sirve la nube, sirve el viento, sirve el surco.
Donde haya un árbol que plantar, plántalo tú;
Donde haya un error que enmendar, enmiéndalo tú;
Donde haya un esfuerzo que todos esquivan, acéptalo tú.
Sé el que aparta la piedra del camino, el odio entre los
corazones y las dificultades del problema.
 
Hay una alegría del ser sano y la de ser justo, pero hay,
sobre todo, la hermosa, la inmensa alegría de servir.
Que triste sería el mundo si todo estuviera hecho,
si no hubiera un rosal que plantar, una empresa que emprender.
 
Que no te llamen solamente los trabajos fáciles
¡Es tan bello hacer lo que otros esquivan!
Pero no caigas en el error de que sólo se hace mérito
con los grandes trabajos; hay pequeños servicios
que son buenos servicios: ordenar una mesa, ordenar
unos libros, peinar una niña.

Aquel que critica, éste es el que destruye, tu sé el que sirve.
El servir no es faena de seres inferiores.
Dios que da el fruto y la luz, sirve.
Pudiera llamarse así: "El que Sirve".
 
Y tiene sus ojos fijos en nuestras manos y nos
pregunta cada día: ¿Serviste hoy? ¿A quién?


¿Al árbol, a tu amigo, a tu madre?
 
 

 

Goală ești simplă, ca o mână de-a ta, netedă, pământeană, rotundă, transparentă, ai linii ca luna, umbre ca pomii, goală ești subțir...