DACĂ ..De poţi să nu-ţi pierzi capul, când toţi în jurul tău - Si...Si puedes mantener en su lugar tu cabeza cuando todos a tu alrededor,

 

 

 

De poţi să nu-ţi pierzi capul, când toţi în jurul tău

Şi l-au pierdut pe-al lor, găsindu-ţi ţie vină;

De poţi, atunci când toţi te cred nedemn şi rău,

Să nu-ţi pierzi nicio clipă încrederea în tine;

De poţi s-aşepţi oricât, fără să-ţi pierzi răbdarea,

De rabzi să fii minţit, fără ca tu să minţi,

Sau când, hulit de oameni, tu nu cu răzbunarea

Să vrei a le răspunde, dar nici cu rugăminţi;

 

De poţi visa, dar fără să te robeşti visării,

De poţi gândi, dar fără să-ţi faci din asta un ţel,

De poţi să nu cazi pradă nicicând disperării,

Succesul şi dezastrul primindu-le la fel;

De rabzi s-auzi cuvântul rostit cândva de tine,

Răstălmăcit de oameni, ciuntit şi prefăcut;

De poţi să-ţi vezi idealul distrus, şi din ruine

Să-l reclădeşti cu ardoarea fierbinte din trecut;

 

De poţi risca pe-o carte întreaga ta avere,

Şi tot ce-ai strâns o viaţa să pierzi într-un minut,

Şi-atunci, fără a scoate o vorbă de durere,

Să-ncepi agoniseala cu calm, de la-nceput; Şi dacă corpul tău, uzat şi obosit,

Îl vei putea forţa să-ţi mai slujească încă,

Şi numai cu străşnicia voinţei tale,

 

Să steie peste vreme aşa cum stă o stâncă;

 

De poţi vorbi mulţimii, fără să minţi,

 

De poţi sta lângă regii, fără a te-ngânfa,

De, nici amici, nici duşmani, nu pot vreun rău să-ţi facă,

Pentru ca doar dreptatea e călăuza ta;

Şi dacă poţi să umpli minuta trecătoare,

Să nu pierzi nicio filă din al vieţii tom,

Al tău va fi pământul, cu bunurile-i toate

Şi, ceea ce-i mai mult chiar, să ştii, vei fi un OM!”

 

 

Rudyard Kipling

 

 

 

 

Si

 

Si puedes conservar la cabeza cuando a tu alrededor
 todos la pierden y te echan la culpa;
 si puedes confiar en tí mismo cuando los demás dudan de tí,
 pero al mismo tiempo tienes en cuenta su duda;
 si puedes esperar y no cansarte de la espera,
 o siendo engañado por los que te rodean, no pagar con mentiras,
 o siendo odiado no dar cabida al odio,
 y no obstante no parecer demasiado bueno, ni hablar con demasiada sabiduria...

Si puedes soñar y no dejar que los sueños te dominen;
 si puedes pensar y no hacer de los pensamientos tu objetivo;
 si puedes encontrarte con el triunfo y el fracaso (desastre)
 y tratar a estos dos impostores de la misma manera;
 si puedes soportar el escuchar la verdad que has dicho:
 tergiversada por bribones para hacer una trampa para los necios,
 o contemplar destrozadas las cosas a las que habías dedicado tu vida
 y agacharte y reconstruirlas con las herramientas desgastadas...

 

Si puedes hacer un hato con todos tus triunfos
 y arriesgarlo todo de una vez a una sola carta,
 y perder, y comenzar de nuevo por el principio
 y no dejar de escapar nunca una palabra sobre tu pérdida;
 y si puedes obligar a tu corazón, a tus nervios y a tus músculos
 a servirte en tu camino mucho después de que hayan perdido su fuerza,
 excepto La Voluntad que les dice "!Continuad!".

 

Si puedes hablar con la multitud y perseverar en la virtud
 o caminar entre Reyes y no cambiar tu manera de ser;
 si ni los enemigos ni los buenos amigos pueden dañarte,
 si todos los hombres cuentan contigo pero ninguno demasiado;
 si puedes emplear el inexorable minuto
 recorriendo una distancia que valga los sesenta segundos
 tuya es la Tierra y todo lo que hay en ella,
 y lo que es más, serás un hombre, hijo mío.